Centri de presiune estimati pentru Luni, 15 Noiembrie 2026SURSA: WxCharts

În ciuda încălzirii stratosferice record de timpurie și a scindării vortexului, circulația europeană se menține cât se poate de clasică. Ceea ce vedem în aceste zile pare desprins dintr-un manual de climatologie, în ciuda alternanțelor cald/rece care sunt foarte supărătoare.

Vortexul polar în data de 15 Noiembrie 2026. Modelare 3D
SURSA: Stratobserve

Recapitulând puțin, la începutul acestei luni am avut încălzirea stratosferică. Vortexul s-a scindat, eliberând aer rece, iar în acest moment nu știm cum va evolua. Structura lui a început să se refacă, însă așa cum putem observa și în Imaginea 2, mai e mult până să vorbim de o refacere. În primul rând, continuă să existe fragmente care au fost separate de corpul principal și care se vor disipa, în vreme ce a doua observație este asupra bazei, care este foarte perturbată, chiar în zona nucleului său principal, afectând circulația interioară a „gigantului” polar. Un alt aspect important este faptul că ne aflăm într-o perioadă care aduce în mod normal condiții foarte bune pentru intensificarea zonei polare. Durata zilei este în scădere în Emisfera Nordică, iar aerul rece câștigă teren, diferența dintre acesta și zonele tropicale crescând și fiind favorabilă pentru instalarea unui jet stream intens.

Din cele 2 aspecte, reiese exact circulația din aceste zile. O circulație perturbată, care încearcă să se intensifice, dar sfârșește tot în blocaje și tot sub influența maselor de aer polar. Primul aspect este zona Atlanticului din Imaginea 1. Acolo, începând de mâine va sosi un ciclon, a cărui intensitate va scădea sub pragul de 960 mbari, urmând să îl vedem pe modele cu 940, 950 mbari. Aceștia sunt ciclonii atlantici adânci, supranumiți și furtunile de vânt. Sunt fenomene specifice toamnei și începutului iernii care apar în general în perioadele atlantice susținute, când ciclonii asociați Oceanului Atlantic domină continentul european. Cu toate acestea, ciclonul nostru apare foarte aproape de un alt centru de presiune: Anticiclonul groenlandez. Deși cei doi fac parte din tipare foarte diferite, apar acum unul lângă celălalt, semnalând un regim hibrid, care încearcă să fie intens, dar este oprit mereu de structura firavă a vortexului.

Implicații pentru România:

Acest regim hibrid poartă un nume: Circulație atlantică normală, în care nici oceanul nu deține supremația, dar nici continentul, cu anticiclonii săi, iar această situație va continua. Este în general foarte productiv din punct de vedere al precipitațiilor pentru regiunile vestice, iar asta e un aspect bun, ținând cont că e nevoie să recupereze deficitul de apă existent. Așa că de săptămâna viitoare, tiparul va continua. Nu cu ninsori, ger sau alte bazaconii scrise prin presă sau pe la fel de fel de indivizi care anunțau ninsori extinse la jumătatea lui Noiembrie, ci cu ploi. Vremea se va încălzi de săptămâna viitoare pentru câteva zile, deoarece sosirea ciclonilor atlantici va antrena și un aer mai cald dinspre sud-vestul continentului, dar talvegurile atlantice specifice acestui regim vor aduce ploi și nu doar în România.

Acest tipar este cel care i-a lipsit Dunării. Lipsa precipitațiilor distribuite de acest mod de circulație a centrilor de presiune nu a putut fi compensată, ducând la scăderea debitului celui mai mare fluviu de pe teritoriul comunității europene, iar aceste zile vor fi foarte importante în creșterea debitelor care sosesc din zonele Europei Centrale și din vestul Peninsulei Balcanice. Ce va urma după circulația atlantică normală știm deja: probabil un nou blocaj.

Când ar trebui să vină această nouă masă de aer polar? Există 2 contexte pe care modelele continuă să le afișeze cu șanse: 21-22 Noiembrie, context introdus destul de recent și 25-27 Noiembrie, despre care am vorbit încă de la începutul lunii, când avea loc acea încălzire stratosferică, iar în estimarea lunară scriam că ne așteptăm ca Noiembrie să depășească media datorită celor 2 contexte de blocaj estimate pentru această lună. Ultimul dintre acestea are și ceva șanse de fenomene de iarnă, dar rămâne să le discutăm. Mai e timp suficient și totul depinde de poziționarea centrilor de presiune și dacă aceștia vor reuși să antreneze un aer suficient de rece pentru a întreține ninsorile.

Până atunci, să ne bucurăm de aceste zile autentice de toamnă.

Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!

🔔

Alerte Personalizate

Alege tipul de articole:
Alege regiunea de interes:

By Alex D.

Absolvent de Geofizică, pasionat de electronică și fizica atmosferei — și mai ales de înțelegerea atmosferei ca un ansamblu. Scrie prognoze și analize meteo-climatice pentru Climatologie.ro.