Cum definim un anticiclon?
Anticiclonii sunt giganții atmosferei. Un anticiclon este un sistem atmosferic de bază, de dimensiuni medii unde circulația aerului se desfășoară dinspre altitudine spre suprafață, iar presiunea este ridicată. Anticiclonii au fost descoperiți târziu, în secolele 19 și 20. Fiind invizibili ochiului uman și fără efecte precum furtunile și ploile aduse de cicloni, giganții atmosferei au fost multă vreme o curiozitate. Mulți nu au crezut că “zonele cu vreme frumoasă” pot să aibă o asemenea putere și influență asupra circulației globale.
Câteva locații cu anticicloni:
Se fac deseori referiri la anticicloni drept “centri de presiune ai extremelor”, iar acest lucru e de înțeles. Cel mai friguros loc din lume este SUB un anticiclon, la fel ca și cel mai călduros. Există anticicloni care domină deșertul Sahara, fiind principala influență care a transformat acea regiune în deșert și există Anticiclonul Antarctic, sub care temperatura nu se apropie niciodată de 0 grade. Auzim extrem de des și de un alt anticiclon: Anticiclonul Siberian, care este principala influență în zona Siberiei, influență care face ca temperaturile de acolo să fie semnificativ mai scăzute decât în zona Polului Nord.
Avem totodată și anticicloni subtropicali, așa cum ar fi faimosul Anticiclon Azoric și perechea lui, Anticiclonul Californian, care influențează clima europeană și pe cea americană.
Ce se întâmplă în interiorul unui anticiclon?
Un anticiclon este mai mult decât o regiune cu vreme frumoasă. Este un sistem atmosferic de medii și chiar mari dimensiuni, unde aerul circulă dinspre altitudine către suprafață, iar acest lucru este foarte important. Din moment ce aerul are această direcție de circulație, coloana de aer este una extrem de stabilă și ridicată, iar de aici rezultă presiunea ridicată care definește anticiclonii. O dată ajuns la suprafață, aerul circulă dinspre centrul structurii către periferie, așa cum putem vedea în schița alăturată.
Unde se formează anticiclonii?
În termeni simpli, anticiclonii se formează în 2 moduri. Primul caz este cel în care aerul se răcește și începe să coboare spre suprafață, declanșând o circulație anticiclonică slabă, așa cum vedem în imaginea de mai sus. Acesta este cazul anticiclonilor din zona Siberiei sau a celor care însoțesc masele de aer polar pe timpul iernii.
Al doilea mod de formare al anticiclonilor este datorat circulației majore din atmosferă. Aerul circulă atât pe orizontală, dar și pe verticală. Acesta urcă în altitudine prin intermediul ciclonilor și depresiunilor și coboară prin intermediul anticiclonilor.
Pe lângă anticiclonii formați în mod regulat, există o categorie de care auzim foarte des: Anticiclonii de blocaj. Aceștia apar atunci când există un exces de aer în atmosfera superioară, care trebuie să coboare. Prin mișcarea sa, acesta declanșează circulația anticiclonică și un nou centru de presiune apare. Anticiclonii de blocaj pot să apară oriunde pe glob, dar regiunile unde apar cel mai frecvent sunt cea polară și cea temperată. Apariția lor este cea care aduce transporturi de aer rece sau de aer cald de-a lungul longitudinilor, aducând faimoasele răciri din timpul iernii sau chiar contextele precum domul de căldură pe timpul verii.
Cât de mari sunt anticiclonii?
Din punctul nostru de vedere, anticiclonii sunt uriași. Întinderea lor poate atinge dimensiuni continentale, deși acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Un anticiclon de mici dimensiuni poate acoperi estul Europei cu ușurință, iar pe verticală de obicei se extind până la tropopauză (5.5 km). Atunci când sunt foarte extinși, formează centuri anticiclonice, care se pot întinde cu ușurință de la Atlantic și până la Pacific.
Când a fost cel mai puternic anticiclon?
Pare surprinzător, dar există un răspuns. În perioada 26-29 Decembrie 2020, la debutul actualului ciclu solar (cu numărul 25), am avut parte de o încălzire stratosferică extremă. Vortexul polar, foarte intens în perioada 2018/2020 a fost “răpus” de cel mai puternic anticiclon din istorie. Anticiclonul Siberian s-a extins și a atins o presiune extremă: 1094.4 mbari la stația meteo de la Ulan Bator, capitala Mongoliei. Am reușit să surprindem estimarea lui într-o modelare, dar din păcate nu există o imagine cu momentul recordului.
De ce numim anticiclonii drept giganți?
Anticiclonii sunt foarte mari față de cicloni, așa cum vedem și în imaginile de mai sus. Din acest motiv, ei tind să se comporte ca niște giganți, care se mișcă încet. Anticiclonii reprezintă principalul transportator al aerului dintr-o regiune climatică a planetei. Așa cum aminteam și mai sus, majoritatea valurilor de căldură de pe continentul european sau a valurilor de frig sunt aduse de anticicloni.
De ce numim anticiclonii centri continentali?
Pe planeta noastră, uscatul tinde să se răcească mai repede decât oceanul. Această proprietate favorizează formarea anticiclonilor, ei fiind des întâlniți în zonele continentale, însă acesta nu este un criteriu. Avem anticicloni de blocaj oceanic în clima europeană și nu au o problemă să avanseze în zonele oceanice. Chiar și faimosul anticiclon azoric este situat deasupra Atlanticului, în dreptul Insulelor Azore și se extinde de multe ori chiar de-a lungul oceanului spre America.
Anticiclonii nu ventilează aerul?
Vremea sub influența anticiclonilor tinde să fie una calmă, fără vânturi semnificative. Adăugând și faptul că anticiclonii nu au mase de aer pe care să le amestece, influența anticiclonilor este una de calm (cu excepția periferiei lor). Din acest motiv, ventilația este scăzută, iar răcirea radiativă este puternică.
Cât “trăiește” un anticiclon?
Durata de viață a centrilor de presiune ridicată este una variabilă. Anticiclonii pot să reziste câteva zile, în caz că intensitatea acestora este scăzută. Un anticiclon de blocaj tinde să dureze între 3-4 zile și poate dura chiar și o lună de zile, iar anticiclonii cei mai lungi sunt cei numiți “permanenți/semi-permanenți”, așa cum este cazul Anticiclonului Azoric care există tot timpul anului.
Ce este un anticiclon mobil?
Atunci când intensitatea este suficient de ridicată, anticiclonii au forța să “oprească” circulația regională. Atunci, ei sunt numiți anticicloni de blocaj, oferind o imagine asemănătoare cu cea a unei pietre situată în mijlocul unei ape curgătoare. Totuși, dacă intensitatea nu este suficient de ridicată, anticiclonii tind să fie împinși și mișcați de ceilalți centri de presiune. Aceștia se numesc anticicloni mobili.
Plouă sub un anticiclon?
Dacă regăsim 2 mase de aer diferite care să se amestece, pot apărea și ploi în interiorul unui anticiclon. Cu toate acestea, ei tind să aducă vreme frumoasă și stabilă în interiorul lor. Cu toate acestea, ploile nu sunt ceva neobișnuit, dar nici nu sunt generalizate, așa cum sunt în cazul ciclonilor.
Concluzie:
Anticiclonii reprezintă o serie de centri de presiune asociați extremelor climatice. Ei există în număr foarte mare pe planetă în orice moment, iar influența lor contribuie decisiv la climă, așa cum o știm. În acest articol am încercat să vorbim puțin despre principalele trăsături ale acestora, iar dacă am omis ceva, ne puteți întreba oricând. Ceea ce trebuie să înțelegem este că alături de cicloni, anticiclonii sunt elemente de bază ale climei noastre, cu care ne întâlnim de zeci de ori pe parcursul unui an.