Rezumat:
Săptămâna ce urmează va fi una rece, în care temperaturile vor fi în general sub media perioadei. Vor exista și câteva zile mai calde la început și la finalul săptămânii, însă nu suficient încât să putem vorbi despre o medie a săptămânii pozitivă. Vor exista și precipitații la începutul săptămânii, însă cantitățile vor fi unele normale pentru o săptămână din septembrie. Mai multe detalii regăsiți în articol.
Centri de presiune:
O serie de anticicloni mobili vor sosi pe teritoriul Europei în săptămâna ce urmează (Imaginea 2), interacționând și cu anticiclonul Azoric. Primul dintre aceștia sosește în Europa Centrală încă de luni, urmând să antreneze o masă de aer rece către sud-estul Europei, inclusiv zona țării noastre. Din păcate, continuăm să observăm o intensitate sub ceea ce ne așteptam, iar asta indică un singur lucru: Vortexul polar este încă mai intens decât estimau anterior modelele. În aceste condiții, anticiclonii nu pot bloca complet circulația europeană, iar de aici vedem fenomene precum scăderea precipitațiilor față de rulările anterioare pentru sud-estul Europei.
Al doilea anticiclon mobil este chiar mai slab decât primul. Sosește în a doua parte a săptămânii și nu reușește să câștige deloc în latitudine, fuzionând cu alți anticicloni la latitudine mai joasă. Această fuziune duce la apariția unui episod de vreme foarte uscată, estimat să înceapă în a doua parte a săptămânii și să dureze până prin prima decadă a lui octombrie.
Temperaturi:
Începând cu primele ore ale nopții ce urmează, o masă de aer rece, dinspre Groenlanda, va sosi în zona țării noastre. Până la orele amiezii, aceasta reușește să ajungă în zona Transilvaniei, unde vedem o scădere a temperaturilor, care urcă cu greu peste 20 de grade Celsius în zona Transilvaniei (Imaginea 3). În zona Moldovei, valorile vor fi chiar mai scăzute, ajungând la 14-15 grade în nordul regiunii, la Botoșani. În tot acest timp, Câmpia Română și Dobrogea continuă să fie tranzitate de un aer mai cald care circulă dinspre Mediterana către estul Europei.
Ziua de marți aduce o continuare a transportului de aer rece (Imaginea 4). Aceasta este însoțită de precipitații, iar valorile temperaturii vor scădea foarte mult, urmând să depășească cu greu 20 de grade chiar și în sudul țării. În Depresiunea Transilvaniei, valorile ajung la 13-14 grade Celsius, fiind mult sub media perioadei, în timp ce în Câmpia de Vest se vor înregistra valori de 16-17 grade Celsius.
Miercuri nu aduce schimbări majore (Imaginea 5), iar țara noastră continuă să aibă parte de o vreme rece, cu valori sub medie și câteva ploi. Pe Marea Neagră va fi furtună, urmând să vedem formarea mai multor depresiuni temperate, rezultate din aerul rece care va avansa peste apa caldă a Mării.
Ziua de joi aduce temperaturi ce trec ușor de 20 de grade Celsius în majoritatea regiunilor joase (Imaginea 6). În Moldova și în Depresiunea Transilvaniei, temperaturile continuă să rămână sub pragul de 20 de grade Celsius.
Dimineața acestei zile va fi foarte rece, aducând un risc de brumă și temperaturi apropiate de pragul înghețului în mai multe regiuni (Imaginea 7).
Vineri, temperaturile mai urcă ușor, ajutate în special de transportul de căldură al unei depresiuni mediteraneene ce va trece la sud de țara noastră. Astfel, temperaturile ajung la 23-24 grade Celsius la orele prânzului, în sud (Imaginea 8), însă în afara orelor amiezii, temperatura rămâne sub medie.
Ziua de sâmbătă apare în estimările modelărilor cu temperaturi ceva mai apropiate de media perioadei (Imaginea 9).
Situația este similară și în cazul zilei de duminică (Imaginea 10). Cu toate acestea, e important să înțelegem că modelele rulează cu dificultate mai ales pentru intervale aflate în afara zonei de precizie. Sunt posibile numeroase schimbări în aceste zile, inclusiv o posibilă sosire a depresiunii mediteraneene pe care modelul european o vede în acest moment la sud de țara noastră și la fel și o posibilă sosire a unui ciclon temperat care se va forma asimilând depresiunile formate în zona Mării Negre. Toate acestea depind de intensitatea anticiclonilor din fiecare zi, care poate să fie evaluată greșit în acest moment și schimbată ulterior. Așadar, regimul uscat nu este bătut în cuie, ci reprezintă doar direcția cea mai probabilă estimată în acest moment.
Precipitații:
Aici avem dezbaterea cea mai puternică. Modelul european prezintă estimări destul de favorabile la rularea de noapte (Imaginea 11). Din păcate, acestea sunt reduse treptat la rularea de zi, care probabil că are calculele făcute pe temperaturi ceva mai ridicate și o influență mai slabă a aerului rece.
Modelul american e ceva mai sceptic (Imaginea 12). Cu toate acestea, distribuția precipitațiilor pare să fie una similară cu cea a modelului european, indicând valori mai mari în zona Transilvaniei și jumătatea de nord a Moldovei, dar și o extindere a valorilor către sud-est și zona Dobrogei. Acestea reprezintă doar scenarii ale unor modele care nu rulează atât de bine în această perioadă, așa că vor exista schimbări. Situația pare să fie cauzată de estimările privind vortexul polar, a cărui intensitate e estimată să scadă puternic, însă modelele au dificultăți în a „nimeri” exact intervalul când va începe această slăbire.
Estimarile pe termen mediu lung au fost totuși destul de bune. Am încheiat august cu temperaturi aflate mult peste medie, iar răcirile le apropiau de medie, iar acum ne aflăm într-un regim în care temperaturile scad mult sub medie în timpul pătrunderilor reci și ajung aproape sau ușor peste medie la episoadele calde. Și noi sperăm să vedem episoade de ploi consistente și șanse există în acest moment, dar pentru asta trebuie să vedem blocaje. Această evoluție a climei europene în care nici circulația atlantică nu apare și nici blocajele nu poate să aducă nimic bun, din păcate.
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!