În ultimul articol am atras atenția asupra știrilor false, făcute fără documentare, așa că a venit momentul să discutăm puțin despre toamna ce urmează. Trebuie să precizăm din start faptul că discuția NU va fi bazată pe modelări, deoarece nu există niciun model care să poată oferi o estimare care să aibă măcar vreun gram de certitudine, însă climatologia nu înseamnă doar modelare, ci și partea de observare și înțelegere a tiparelor, care de foarte multe ori este mult mai importantă decât modelarea pe termen lung.
Două variante…
În cazul de față, situația ciudată apare din prima: Tiparul anului 2026 are deja 7 luni, iar în această perioadă a urmat cu strictețe 2 modele de circulație, iar dacă presupunem că va continua acest trend, variantele nu sunt foarte multe și dau o idee foarte bună cu privire la modul cum va evolua circulația. Despre cele două exemple am mai vorbit în articolele noastre, acestea fiind anii 2003 și 2015. Primul dintre aceștia a adus o vară asemănătoare cu aceasta, dar puțin mai caldă, în vreme ce 2015 a mers pe o direcție inversă, aducând o vară foarte caldă. Un alt aspect important de precizat este că 2003 venea după un fenomen El Nino (2002/2003), în timp ce 2015 a adus formarea unui fenomen El Nino asemănător ca intensitate cu cel care se formează acum.
2003, anul circulației inverse…
Iunie 2003 a debutat cald, cu o temperatură medie asemănătoare cu cea din 2026 (20.6 grade Celsius media față de 20.4 în 2026). A fost urmat de un Iulie (Imaginea 2) cu o circulație puternică dinspre Scandinavia, care a adus temperaturi foarte moderate, iar ultima lună a verii a adus o reluare a circulației din Iunie, în care valurile de aer saharian au pătruns în zona Franței, extinzându-se către Europa Vestică. Vara anului 2003 a adus din păcate 72 de mii de decese în vestul continentului, fiind una extrem de dificilă pentru regiune, iar în contrast cu aceste manifestări, a adus în România o vară destul de moderată, cu precipitații consistente.
A fost urmată de o toamnă atipică. Ca și acum, circulația polară dădea senzația că nu încetează și nu a încetat. Septembrie 2003 a adus temperaturi sub medie și o sosire timpurie a toamnei, dar și precipitații excedentare. Depășirea mediei nu a fost una puternică, prima lună a toamnei aducând cu aproximativ 10-15% mai multe precipitații decât media, dar tiparul a fost unul foarte neobișnuit. În loc de uscăciune, Septembrie 2003 a adus cicloni mediteraneeni, iar aceștia au continuat și în Octombrie. A doua lună a acelei toamne a adus tot temperaturi sub medie și o circulație polară profundă, cu o temperatură medie mai rece cu aproximativ 2.5 grade. La astfel de valori ale temperaturii medii, discutăm despre o lună extremă, fiind pe locul 2 în topul celor mai reci luni Octombrie alături de luna din 2016. Din punct de vedere al precipitațiilor, Octombrie 2003 a adus cu aproximativ 50% mai multe precipitații față de medie.
Noiembrie din acel an a adus o apariție a fluxului atlantic în vestul Europei, încheind cu o medie caldă. Ultima lună a toamnei este tipică pentru așa ceva, iar ciclonii atlantici ating intensități foarte mari, beneficiind de aerul cald rămas de peste vară, dar și de fluxurile consistente de aer polar, însă din păcate, luna a încheiat secetos la noi în țară. Cu toate acestea, 2003 a adus o nouă surpriză: un Decembrie răcoros. Iarna a debutat la timp, reușind să aducă ceva ce puține ierni reușesc: Zăpadă de Crăciun. În ansamblul său, modelul anului 2003 a adus o circulație de multe ori inversată, care a reușit să aducă un regim termic la fel de neobișnuit.
2015, anul fluxului atlantic…
Iunie 2015 a debutat în condițiile formării unui El Nino foarte puternic. Prima lună de vară venea după atingerea maximului solar din Decembrie 2014, în cadrul celui mai slab ciclu solar din ultimii 50 de ani. Luna a fost una moderată, cu ceva temperaturi peste medie în jumătatea de nord a țării, dar cu valori sub medie în sudul țării. Media precipitațiilor a fost asemănătoare cu 2026: 75.6 litri față de media de 78.8 a lunii Iunie (2026 a adus 78.4 litri/mp). A fost urmat de un Iulie (Imaginea 3) în care vortexul s-a degradat puternic. Un anticiclon groenlandez a pătruns foarte adânc în zona polară, iar o astfel de poziționare în timpul verii nu este tocmai bună. Ciclonii atlantici au reușit să cuprindă nordul continentului, la sud de anticiclon, iar în Europa Sudică a sosit căldura. România a traversat o a doua lună a verii caldă, cu 0.6 grade peste normal și precipitații puține, de doar 40 de litri/mp față de 74 litri cât este normalul.
S-a asemănat cu 2003 și 2026 prin consistența tiparului. Căldura nu a dat înapoi în luna August, iar ultima lună de vară a încheiat cu aceeași depășire a mediei: +0.6 grade. Cu toate că a adus precipitații puțin peste medie, August 2015 a adus și căldură, iar tiparul a continuat și în Septembrie. Prima lună a toamnei a urcat la 2.5 grade peste medie, aducând temperaturi de 35 de grade și la finalul său, dar a adus și precipitații. 84 litri pe mp au căzut în medie în Septembrie 2015, față de o medie de 53 de litri, iar sursa principală au fost ca și-n 2003, ciclonii mediteraneeni. Octombrie 2015 a adus temperaturi sub medie, dar a încheiat cu precipitații excedentare, fiind urmat ca și-n 2003 de un Noiembrie cald, dar ploios, care a adus 72.5 față de media de 42.7 pentru ultima lună de toamnă.
Prima lună de iarnă a fost una extrem de caldă și de secetoasă, aducând doar o medie de 5 litri/mp față de un normal de 40.4.
O scurtă concluzie…
Cei doi ani reprezintă nu doar modele între care a oscilat până acum circulația, dar și cel mai probabil mod de evoluție din punctul nostru de vedere. Ceea ce trebuie remarcat este că amândoi au manifestări destul de atipice și un tipar destul de încăpățânat, care nu se schimbă așa de ușor. Continuăm să considerăm că 2003 este o variantă ceva mai apropiată de 2026, datorită manifestărilor de până acum, dar nu e exclus să vedem fragmente similare cu 2015, așa cum a fost și până acum. Continuăm să urmărim evoluția actuală și vom reveni cu detalii.
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!