Pe parcursul serii de miercuri, entuziasmul a circulat foarte mult printre pasionații de meteorologie și climatologie din afara țării. Mai multe estimări au indicat șanse pentru apariția fenomenelor de iarnă la finalul acestei luni. Totul a plecat de la o hartă denumită Polar Cap Height, care indică starea zonelor de presiune din interiorul vortexului polar și anomalii ale acestora, iar contextul a apărut și în cadrul altor oscilații, precum NAM (Imaginea 1). În ciuda multiplelor denumiri, aceste hărți indică faptul că încălzirea stratosferică nu s-a încheiat și că efectele acesteia se vor propaga în zona troposferei încă o dată, intervalul vizat fiind 25-27 noiembrie 2026.
În mod normal, subiectul nu ar fi meritat atenția noastră întrucât intervalul e unul foarte îndepărtat, însă modelele operaționale au introdus la rândul lor scenariul. În Imaginea 2 putem vedea rularea modelului european, care indică apariția unui blocaj scandinav pentru data de 25.
Modelul american a afișat la rândul său condiții similare, dar pentru data de 27 noiembrie 2026, așa cum putem vedea în Imaginea 3. Scenariul beneficiază de o susținere bună și în rândul modelelor ansamblu, astfel încât atât GEFS, dar și EPS estimează posibila prezență a unei mase de aer polar la finalul lui noiembrie, în zona Europei, iar tocmai această susținere ne-a făcut să vorbim despre această idee. Debutul lunii decembrie este de obicei o perioadă de intensificare a vortexului, dar, așa cum am discutat și în articole de la finalul lunii octombrie, această slăbire foarte timpurie a vortexului poate să aducă schimbări în acest comportament.
Ce înseamnă datele menționate? PCH, NAM, AO sunt indici din climatologie care exprimă repartiția presiunii. Practic, informațiile apărute indică șansa ca vortexul să se blocheze din nou, însă intervalul de 2 săptămâni este prea lung pentru a putea înțelege alte detalii. Blocajul respectiv poate să fie unul care să aducă debutul iernii la început de decembrie (blocaj scandinav, blocaj est-european), dar poate să aibă și o poziție mai vestică, iar răbufnirea iernii să fie în vestul Europei, situație care ar aduce căldură în estul continentului. Acestea sunt informații pe care le vom afla pe măsură ce ne apropiem de fenomene. Până atunci, vom avea ocazia să urmărim și consistența scenariului, acesta fiind unul din motivele pentru care considerăm bucuria din Europa de Vest și din America puțin prematură.
Avem un vortex perturbat, care a adus cea mai timpurie inversare a vânturilor din istoria măsurătorilor și se apropie iarna. Așadar, n-ar trebui să ne mire că vorbim despre iarnă la început de iarnă, nu? Iar asta mai ales într-un an în care ne așteptăm ca manifestările să fie în prima parte a anotimpului.
Vom urmări evoluția scenariului și vom reveni cu detalii. Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!