Un profesor de geologie la Universitatea din Bonn, Germania, a publicat pe pagina sa de Facebook 2 imagini extrem de relevante. Numele paginii sale este Niko Froitzheim, iar imaginile surprind „Matterhornul”, un vârf piramidal din Alpii elvețieni, situat la granița cu Italia, care este aproape simetric pe fețele sale, care urcă până la 4478 metri, fiind unul din vârfurile Europei. În septembrie 2003, acesta era acoperit cu zăpadă, în timp ce turiștii care l-au vizitat în urmă cu câteva zile, în septembrie 2026, au avut impresia că au ajuns în deșert.
Septembrie 2026 a încheiat aproape de normal în România. Deși a deținut multă vreme locul 1 din punct de vedere al temperaturii, prima lună a toamnei are o medie de 17.1 grade Celsius față de media ultimilor 26 de ani de 16.6 grade Celsius. Prima parte a lunii a fost dominată de episoade de căldură care s-au prelungit din luna august, făcând apoi tranziția, așa cum am discutat și în articolele noastre, către un tipar rece și chiar foarte rece care a dus la scăderea mediei lunare rapid. Cele mai reci au fost nopțile, iar din acest punct de vedere, prima lună a toamnei a fost mai rece decât septembrie 2025 sau 2024, media nopților atingând 10.6 grade Celsius față de media de 10.9. Media zilelor a fost ceva mai ridicată, peste normalul lunii de 22.3 grade Celsius, fiind destul de asemănătoare cu lunile din ultimii 2 ani.
La precipitații, situația nu a mai fost însă așa de îmbucurătoare și a reușit să ne surprindă și pe noi. Ne-am așteptat la un septembrie asemănător cu cel din 2003, când precipitațiile au fost ușor excedentare, alimentate de 2 episoade de cicloni dinspre zona Mediteranei și a Mării Negre. Acestea au avut loc spre finalul primei decade a lunii (9-10 septembrie) și spre finalul lunii și am avut aceste episoade și în 2026. Diferența a venit însă din așezarea centrilor de presiune și implicit a anticiclonilor. Septembrie 2003 a adus 62 de litri/mp, primul episod fiind cel care a adus cantități de aproape 40 de litri/mp printr-un blocaj extins, în vreme ce al doilea a adus restul. În 2026, septembrie a reușit să aducă doar 20.4 litri/mp, din care o mare parte au fost aduși de primul episod, iar câțiva litri/mp ai mediei naționale au fost adăugați la finalul lunii.
Modelările s-au entuziasmat la fiecare episod, având momente când au indicat chiar sute de litri de apă, dar la final, rezultatul a fost unul dezamăgitor. Cauzele pot fi multiple, începând de la temperaturi, care au fost peste nivelul din 2003 (17.1 grade media lunară față de 15.1 grade în 2003) și până la extinderea și intensitatea anticiclonilor, care au reușit să blocheze mult mai eficient atunci. Cert este că prima lună a toamnei a crescut deficitul, iar multe regiuni ale țării nu au văzut ploi deloc, iar situația nu se rezumă doar la România. Septembrie a fost deficitar și în Europa, iar una din cele mai importante diferențe este chiar în situația Centralei Nucleare de la Cernavodă. În 2003, aceasta a fost repornită la jumătatea lunii, în timp ce acum este încă oprită.
În articolul viitor, vom discuta așteptările pe care le putem avea cu privire la luna octombrie.
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!