O serie de știri scrise fără pic de cunoștințe sau informare au început să apară iarăși pe internet.
Tonul l-a dat ProTV-ul, cu un articol care începe exact așa: „Am scăpat de ploi, dar vine gerul”. Autorii nu știu nici măcar faptul că gerul se manifestă prin temperaturi mai scăzute de -10 grade Celsius, dar scriu articole despre cum „România va fi cuprinsă de un vortex polar” (Imaginea 1). Precizăm cu această ocazie: Vortexul polar este unul singur, fiind un fenomen al emisferei nordice care apare în timpul sezonului rece. Vortexul se formează la final de august, fiind un fenomen cald, care însoțește sezonul rece. Rolul său este de a mărgini și a bloca aerul polar în zonele sale naturale, iar în anii când a reușit acest lucru în majoritatea timpului, iarna a fost una deosebit de caldă, așa cum putem exemplifica prin iarna 2019/2020. Nu avem niciun caz de când se fac măsurători în care să fi plecat vortexul de la pol.
Într-un alt articol de pe internet, un individ se lansează din nou în estimări false. La începutul lunii, indica „ninsori extinse” în perioada 11-12 noiembrie, în vreme ce acum a schimbat intervalul „15-17 noiembrie”. Toate aceste articole inundă internetul și televiziunile, reprezentând știri false. Noiembrie este o lună cu condiții specifice toamnei și în ciuda faptului că temperaturile scad, e extrem de dificil să vorbim despre ninsori pe arii extinse. Motivul ține mult de structura lunară și de circulația emisferică, fiind o perioadă în care încă există căldură emisferică, iar tendința de intensificare a circulației este una puternică. Noiembrie aduce mai degrabă șanse de cicloni puternici care domină oceanele emisferei nordice, acești centri de presiune având o puternică dependență de aerul polar, pe care-l amestecă cu aerul cald.
Toamna este o perioadă în care fenomenele care țin sub control masa de aer rece de la pol sunt extrem de intense, iar în contextul creșterii temperaturilor globale, intensitatea lor este și mai mare, fiind motivul principal pentru care fenomenele de iarnă tind să apară în general spre încheierea lunii decembrie sau chiar în prima parte a lunii ianuarie, când radiația solară tinde să crească în zona stratosferei, iar vortexul devine instabil, intrând în perioada în care scade. Excepții există, însă acestea sunt foarte rare, apărând o dată la câteva decade și doar pentru câteva regiuni, nu sub forma de „ninsori extinse”.
Așadar, nu vine nici gerul, nici vortexul, iar ninsori sunt posibile în noiembrie, dar cel mai probabil fără depunere, deși în acest moment modelele indică chiar spectrul opus, încercând să adauge perioada de circulație atlantică puternică în estimări.
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!