A doua lună a verii continuă să beneficieze de o rulare foarte favorabilă a modelului climatic, iar în acest caz nu vorbim de o situație particulară. Modelul climatic estimează o ușoară intensificare a vortexului troposferic, pe măsură ce radiația solară începe să scadă, situație despre care am vorbit și în articolul „Solstițiul și drumul către iarnă„. Anticiclonul stratosferic ar trebui să-și tempereze intensitatea, iar o dată cu aceasta, blocajele din vortex ar trebui să coboare, pe măsură ce acesta se intensifică, iar aici ne referim exact la anticiclonii vizibili cu culoare roșie în imaginea atașată. Pentru un iulie moderat, fără valuri puternice de căldură e important ca acești anticicloni să fie situați în jumătatea nordică a Europei.
Dacă aceștia rămân la latitudini polare, așa cum a fost cazul în iulie 2015, aerul rece antrenat nu va ajunge în zona țării noastre, la fel cum dacă sunt poziționați prea sudic sau deloc, obținem o situație asemănătoare cu cea din iulie 2024. Modelul climatic continuă să-i estimeze la o latitudine destul de apropiată de situația ideală și asta nu doar pentru iulie, dar și pentru august și septembrie, deși e dificil să luăm în calcul estimările pentru aceste 2 luni, datorită orizontului foarte mare de timp. Scenariul afișat acum pare să se situeze aproape de cel al anului 2003, care a adus iulie și august cu un pic de căldură, urmate de un debut timpuriu al toamnei.
Din punct de vedere al precipitațiilor, modelul este chiar optimist în acest moment, mergând pe un iulie excedentar în jumătatea de sud a țării (Imaginea 2), însă regiunile vor mai varia probabil. Mai rămân 5 zile de modelare, iar speranța noastră este să nu existe schimbări foarte mari în ceea ce privește tiparul general.