Aversele sunt precipitații care cad din nori convectori de tip Cumulonimbus și care încep și se termină brusc. Intensitatea și durata acestora sunt variabile dar, de regulă, cu cât intensitatea este mai mare, cu atât durata tinde să fie mai mică. În intervale scurte de timp, acestea pot aduce cantități mari de apă, ce pot uneori să atingă sau să depășească mediile lunare dintr-o regiune.
Cea mai mare răspândire o au în zonele tropicale și ecuatoriale; în cel din urmă caz putând fi prezente chiar și zilnic, în special în timpul amiezelor. Sunt adesea însoțite de descărcări electrice, vânt puternic sau grindină. În zonele temperate, pe lângă aversele de ploaie ce caracterizează sezonul cald, în sezonul rece acestea pot fi și sub formă de ninsoare sau lapoviță, în special în lunile de tranziție.
Pe teritoriul României, zonele în care aversele de ploaie sunt cele mai frecvente sunt cele din vestul și sudul țării. Vara, această frecvență crește în general cu altitudinea, fiind dictată atât de circulația generală a atmosferei, cât și de relief sau temperatură. În afara zonelor înalte, cea mai frecventă și intensă activitate a averselor se întâlnește în Dealurile de Vest și în Subcarpații Getici. Aceasta se explică prin expunerea acestor regiuni la circulația dominantă a atmosferei, precum și prin relief, care le amplifică. Ploi foarte intense se înregistrează și în Câmpia Română, acolo unde în amiezele de vară se încălzește puternic atmosfera, dar și pe litoral – în acest din urmă caz fiind asociate ciclonilor retrograzi de pe Marea Neagră.
Aversele sau „ploile de vară”, cum mai sunt numite la noi, sunt de o maximă importanță pentru zonele agricole, ele fiind cele care asigură necesarul de apă al culturilor și vegetației, dar și alimentează râurile. În anumite cazuri, ploile pot atinge intensități deosebite. Acest lucru se întâmplă atunci când instabilitatea este foarte accentuată, umezeala este foarte ridicată în atmosferă și, mai ales, dacă masele de aer se deplasează la contactul cu dealuri sau munți, intensificându-se pe pantele expuse ale acestora.
Recorduri de precipitații: Câteva exemple la nivel mondial, care reprezintă recorduri de intensitate, includ:
38,1 mm într-un minut la Basse-Terre, Guadelupa (26 noiembrie 1970);
380 mm în 42 minute la Holt, Missouri, SUA (22 iunie 1947);
830 mm în 6 ore la Linzhuang, China (7 august 1975);
1144 mm în 12 ore la Foc-Foc, La Réunion (8 ianuarie 1966).
Pe teritoriul României s-a înregistrat un număr destul de mare de cazuri extreme, printre care amintim:
205,7 mm (litri/mp) în 24 minute la Curtea de Argeș (7 iulie 1947) – valoare considerată un reper de intensitate extremă;
224 mm în 24 ore la Drobeta-Turnu Severin (12 iulie 1999);
33 mm în 6 minute la Târgu Jiu (30 iulie 1941).