Vortexul sezonului 2025/2026 continuă să uimească și să înfrunte estimările, iar acest fenomen stă la baza schimbării lor. Vom încerca în acest articol să îl detaliem puțin.
Unde ne aflăm?
Clima emisferei nordice se află într-o fază a evoluției sale pe care o vedem în fiecare an. Am avut parte de o încălzire stratosferică timpurie (imaginea 2), care a avut loc înainte de normalul climatologic.
Aceasta este o situație normală, la care ne așteptam încă din toamnă, atunci când am vorbit de „riscuri de îngheț de primăvară”. Tiparele La Niña aduc o hiperactivitate în circulația centrilor de presiune, iar asta rezultă deseori în episoade de îngheț de primăvară. Acesta este unul din motivele pentru care cu greu ne amintim ultima primăvară când nu am mai avut parte de astfel de fenomene: Ciclul solar care a debutat în 2020 a adus 5 fenomene La Niña, cu diferite nuanțe (intens, moderat, moderat, extrem, extrem)
Presiuni pe vortexul troposferic
Cu toate că urmărim și vorbim foarte des despre partea superioară a vortexului (vortexul stratosferic), nu aceasta este cea care ne „decide” vremea, ci partea inferioară sau vortexul troposferic (imaginea 3).
Acesta există tot timpul anului, iar slăbirile și intensificările părții stratosferice sunt cele care se transmit spre troposferă. Apar astfel slăbirile și implicit momentele în care vortexul dă voie aerului rece să avanseze către zonele temperate. Însă toate acestea au apărut și în alți ani, așa că ce anume diferă și a făcut din această primăvară un anotimp foarte capricios?
O așezare aparte…
Întreaga zonă polară a traversat un sezon foarte slab. Încă de la debutul sezonului polar, din luna Septembrie, vânturile regiunii polare au fost extrem de slabe comparativ cu sezonul 2024/2025. Putem vedea acest lucru în estimarea de intensitate oferită de cei de la NASA pentru partea stratosferică (imaginea 4)
Astfel, sezonul actual a fost caracterizat de o apatie puternică, atingând cu greu până și viteze de 40 de m/secundă. Din păcate, nu avem o estimare care să reflecte aceste detalii în cazul părții inferioare a vortexului, dar și acolo putem observa slăbiciunea prin numărul ridicat de perioade cu blocaje din Septembrie 2025 și până acum și lipsa oricărui episod de circulație atlantică susținută, care să indice o stabilitate a circulației Vest-Est.
De ce totuși Europa?
Așadar, regiunea polară continuă să fie una neobișnuit de slabă, care întârzie organizarea, iar această situație pare să continue în mod neașteptat de către noi, dar mai rămâne întrebarea de ce preferă zona noastră, iar răspunsul este unul puțin mai complex și ține mult de așezarea întregului răspuns.
În Ianuarie și Februarie ne-am bucurat enorm de mult că am avut o iarnă cu zăpadă, însă a fost chiar mai mult de atât. Într-o epocă în care temperatura globală este în creștere, iarna 2025/2026 s-a simțit diferit și a avut puterea să aducă episoade repetate de zăpadă. Februarie a excelat la acest capitol, aducând chiar 3 episoade de viscol, o situație pe care nu multe ierni o reușesc.
În spatele performanței stă o organizare treptată, care a favorizat Europa de la bun început. Aerul rece s-a scurs încă de la finalul lunii Septembrie, forțând Jet Stream-ul într-o poziție extrem de sudică, care a rămas neschimbată până în acest moment (Imaginea 1). Acesta continuă să blocheze avansul aerului dinspre Africa de Nord, regiune care este aprovizionată mai degrabă cu aer rece.
În aceste condiții, continentul european este încadrat mai degrabă la periferia zonei polare (Imaginea 5), iar aerul rece ocupă rapid spațiul disponibil atunci când vortexul slăbește… și chiar vorbim de un vortex slab față de alți ani. Situația este diferită în cazul Americii, dar nu neapărat mai bună. Acolo, poziția Jet Stream-ului permite avansul aerului cald, dar și acumularea aerului rece în zona Canadei. Așadar, vorbim de alternanțe scurte, de 1-3 zile și episoade de furtuni puternice la întâlnirea dintre cele 2 tipuri de aer.
Europa plătește prețul pentru iarna frumoasă pe care am avut-o și consecințele lăsate de aceasta. Tiparele similare din trecut ne spun că undeva în perioada următoare, până în primele zile din Mai va trebui să fie o tranziție către o circulație caldă, dar mai mult de atât nu știm. Suntem din păcate la mâna modelelor și a schimbărilor ale acestora, cauzate de altfel de o așezare neobișnuită a zonei polare.
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!