Modelele deterministe continuă rulările haotice cu privire la precipitații. Cel american continuă să fie extrem de sceptic cu privire la cantitățile de precipitații din această săptămână (Imaginea 1). Acesta merge pe o încetinire a depresiunii mediteraneene și o rupere a frontului rece, în care dorsala anticiclonică se va extinde mai rapid, blocând avansul precipitațiilor. Practic, mișcarea centrilor de presiune din nordul Europei este rapidă, pe fondul vortexului polar intens, care reușește să-și revină rapid din episodul de slăbire a intensității. Astfel, circulația zonală se reorganizează rapid. Pentru România, un astfel de episod atlantic ar însemna precipitații de cel mult câțiva litri/mp.
De partea cealaltă, modelul european merge în acest moment tot pe o rupere a frontului rece, însă mizează pe o depresiune mediteraneană care are forța să avanseze spre zona Balcanilor. Astfel, deși actualizările modelelor indică o creștere în intensitate a circulației europene față de cele din ziua de Duminică, precipitațiile tot apar în cantități destul de importante. Scenariul modelului european este însă destul de instabil.
Spunem acest lucru deoarece dacă ne uităm la rularea de noapte din ziua de Luni, observăm o dispunere complet diferită a precipitațiilor (Imaginea 3). Așadar, ECMWF nu are o idee foarte bună unde mai exact să plaseze precipitațiile, iar zona în care acestea au loc diferă puternic de la o rulare la alta, ceea ce sugerează nesiguranță. Modelul american a fost ceva mai stabil în rulări.
Tot instabilitate vedem și la celelalte modele, precum cel german și cel francez, însă mai este timp pentru modificări, iar intensitatea vortexului polar va fi principala influență. Dacă intensitatea ciclonilor atlantici din nordul Europei continuă să crească, iar circulația Vest-Est din acea regiune să se intensifice, e posibil ca în zilele următoare să vedem o dispariție a precipitațiilor și de pe modelul european. Urmărim și revenim cu detalii.
Vă mulțumim pentru că ne sunteți alături!