Pare tot mai mult că modelul european a avut dreptate cu acest sfârșit de săptămână. În estimarea acestuia, temperaturile care vor fi înregistrate în acest sfârșit de săptămână nu vor ajunge la 36-37 de grade Celsius, situație care apărea în cadrul unor rulări ale modelului american. Acesta din urmă și-a ponderat la rândul său estimarea de temperatură, mergând acum pe valori de temperatură care ar trebui să rămână ușor sub pragul de caniculă sau poate să-l atingă.
Pe de cealaltă parte, modelul european pare să fi făcut o treabă bună cu estimarea maximelor, dar mai ales a dispunerii și extinderii masei de aer cald. În imaginea alăturată vedem o comparație între harta publicată de noi în ziua de vineri și harta publicată de Administrația Națională de Meteorologie care conține temperaturile maxime înregistrate la stațiile meteo. Firește, continuă să existe diferențe și nu vom putea vorbi niciodată de o potrivire 1:1, întrucât metodele sunt diferite și nu acesta este scopul. Stațiile meteo măsoară cât mai exact, fiind situate în locații care să perturbe cât mai puțin aceste valori. Pe de cealaltă parte, modelarea are scopul de a oferi o perspectivă asupra a ceea ce ne așteaptă dpdv meteo, iar amândouă metodele sunt foarte importante pentru a ne oferi o idee asupra temperaturii la altitudinea de 2 metri deasupra solului, care e o scară internațională pentru a ne ajuta să înțelegem cât de cald va fi.
În rubrica de comentarii, am dat de mai multe ori peste replici care ne indicau că ar trebui să se folosească temperatura la nivelul solului, însă sistemul internațional nu este despre acest lucru. Oamenii trăiesc înconjurați de aer, așa că e logic să măsurăm temperatura acestuia, deoarece solul este o suprafață solidă cu o densitate mult mai mare și o dependență mai puternică de radiația solară, dar și cu o compoziție foarte diferită. Pe timpul verii, în orașe, unde solul este reprezentat de asfalt, temperatura la nivelul solului poate să treacă de 70-75 grade Celsius, în vreme ce la doar câțiva kilometri, într-o zonă acoperită cu iarbă înaltă, temperatura la nivelul solului poate fi de doar 30 de grade Celsius, iar asta ar crea o problemă majoră cu măsurătorile, întrucât o metropolă precum Bucureștiul are doar 3 stații meteo. Dacă am măsura temperatura la nivelul solului, am transforma această măsurătoare în 3 valori complet diferite care ar indica mai mult condițiile din zona stației, decât temperatura masei de aer. Într-o simplă zi cu cer variabil, valorile înregistrate ar fi extrem de „saltărețe” și n-am înțelege mai nimic din ele.
Închizând această paranteză și revenind la comparația noastră, putem observa și câteva diferențe între modelare și înregistrări. Un exemplu este zona Moldovei, unde modelul a subestimat valorile de temperatură, indicând 22-23 de grade Celsius, în timp ce temperaturile au urcat spre 26 grade Celsius, situație destul de similară și cu cea din Depresiunea Transilvaniei. Modelul pare să fi subestimat încălzirea din regiunile de deal, podiș sau depresiune, întrucât regăsim o eroare similară și în anumite porțiuni din Subcarpați, însă per ansamblu, modelarea pare să fi făcut o treabă bună din punctul nostru de vedere.
Voi ce părere aveți? Considerați că estimarea modelului e una acceptabilă?
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!