Știm că preocuparea principală în acest moment a multora (inclusiv noi) este: Mai vine sau nu înghețul?
Din articolul publicat în această dimineață, câțiva urmăritori au înțeles că am fi vorbit de masa de aer rece care va aduce înghețul, așa că vrem să clarificăm acest aspect și mai ales să oferim câteva detalii cu privire la incertitudinea mare în jurul acestui subiect.
Masa de aer oceanic NU va aduce înghețul:
Circulația din această săptămână va reuși să aducă în Europa de Vest o masă de aer de tip oceanic. E vorba de un aer ce a pătruns dinspre pol, dar care a traversat domeniul oceanic, pierzându-și acumularea și implicit “capacitatea de a aduce temperaturi extreme”. Puterea aerului în ceea ce privește temperaturile ține foarte mult de gradul său de acumulare. Orice dispersie duce automat la o capacitate mai slabă de a aduce extreme și exact asta se întâmplă în zona oceanică, unde există foarte mult vânt sau curenți oceanici. Adăugăm la acest fenomen și umiditatea. Aerul foarte rece și cel foarte cald sunt extrem de uscate. Umiditatea nu favorizează extremele.
Din acest motiv, masa de aer care va sosi în vestul Europei va aduce temperaturi de 2-3 grade pe timpul nopții, dar pe regiuni restrânse. Valori de îngheț vor fi doar în zonele montane (Imaginea 2)
Modele pe termen mediu imprecise:
Atunci când am vorbit prima dată de riscul de îngheț, am vorbit de un model pe care-l utilizăm des în estimările noastre: Modelul climatic american (CFS). De atunci, acesta a avut rulări foarte tulburi, fără să poată să indice cu precizie locația masei reci. În ultimele zile, acesta a început să mute zona unde estimează că va sosi aerul rece din Europa de est în cea de vest. Practic, în acest moment, ultimele 2 rulări indică masa de aer dinspre Groenlanda din Aprilie în Europa de Vest, ceea ce reprezintă o inconsistență puternică.
Se mai poate schimba? Cu siguranță. Modelul are 4 rulări pe zi, așa că 2 rulări sunt un interval foarte scurt, însă le putem vedea în Imaginea 3
Modelările operaționale:
Scenarii care pot aduce înghețul se pot observa și în rulările modelelor operaționale. Anticiclonii se vor afla în apropierea țării noastre, așa cum putem vedea și în estimarea modelului european pentru data de 16 Martie (Luni), în Imaginea 4:
Scenarii similare există și în modelul american, dar e foarte greu de spus dacă va exista un aer suficient de rece în nordul acelui nucleu azoric sau în zona Kazahstanului, la nord de Marea Caspică. Căldura antrenată de regimul anticiclonic care a dominat primele 2 săptămâni din Martie este una puternică, iar această masă de aer cald nu va fi urnită cu una cu două, iar reticența modelărilor are o sursă importantă: Vortexul polar care rezistă într-un mod neașteptat tentativelor de disipare din acest an. Am putea spune chiar eroic (Imaginea 5).
Concluzii:
Din haosul estimărilor prezentat mai sus trebuie să înțelegem următorul lucru: În continuare, un episod cu temperaturi de îngheț la început de Aprilie continuă să aibă șanse mari. Am putea să-l considerăm favorit, dar nu sigur. De obicei, natura nu se repetă, așa că e posibil să “Scăpăm printre picături” în acest an însă trebuie să privim această idee ca pe un noroc. Probabilitatea este mai mare să nu scăpăm. Pe măsură ce timpul va trece, rulările vor deveni tot mai clare și vă vom ține la curent. Dacă își va face apariția, considerăm că e mai probabil să aducă câteva nopți cu temperaturi sub 0 grade, așa cum a făcut-o Aprilie 2025. Sunt șanse mici să mai vedem ninsori abundente sau strat consistent de zăpadă, mai ales că nu sunt într-un sezon similar cu 2017/2018, care a adus acel Martie “de iarnă”
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!