incalzirii stratosfericeSURSA: Weather Models

Modelările au imbunatati estimările privind evoluția încălzirii stratosferice, iar acum există noi detalii.

Încălzirea stratosferică în imagini:

Vortexul stratosferică continuă să se degradeze. Nu este nimic ciudat, ci e vorba despre un vortex care a fost slab încă de la formarea să din Septembrie, iar acum infrunta creșterea radiatiei solare din zona stratosferei. Aceasta creștere a radiatiei apare natural, pe fondul apropierii de primăvara.

Ca atare, vortexul polar va începe să dezvolte zone care nu funcționează, așa cum putem vedea și în imaginea de mai jos. Aceste zone apar cu culoare rosie pe estimarea temperaturilor (prima imagine). Întrucât aerul rece nu mai ajunge acolo, temperatura crește cu 30-40 de grade, aceste regiuni fiind localizate deasupra polului, la o altitudine de aproximativ 60-70 de km.

 

 

incalzirii stratosferice
SURSA: StratObserve

Aceste zone vor bloca functionarea vortexului, urmând să aducă schimbări în circulația aerului la toate nivelele. Modelarea celor de la StratObserve ofera foarte multe detalii în aceasta privinta:

incalzirii stratosferice
SURSA: StratObserve

În regiunile unde aerul nu mai urca, masa de aer acumulata deja va începe să coboare spre suprafața. Pe măsura ce va ajunge la partea de baza, va duce la intensificarea anticiclonilor. Încălzirile stratosferice pot să aducă efecte și pentru 3-6 luni dacă sunt foarte puternice, așa cum a fost cazul iernii 2020/2021, când o încălzire stratosferică din Decembrie a adus efecte până aproape de luna Iunie și deși iarna nu a fost deosebit de rece, primăvara a impresionat la acest capitol.

Acel caz este însă ceva mai rar și amploarea încălzirii a fost una foarte mare. În cazul actual, vorbim mai degrabă de efecte pentru aproximativ 10 zile, poate chiar 14 zile.

Ce stim despre efectele încălzirii stratosferice?

Propagarea efectelor încălzirii stratosferice poate fi inteleasa prin graficul de reflexie a valurilor dinspre stratosfera. Practic, aceste schimbări de la 70 de km altitudine produc efecte sub forma de val la 5 km altitudine, acolo unde se află varfurile ciclonilor și anticiclonilor care domină vremea de la suprafața. Astfel, în imaginea de mai jos putem observa manifestarea acestor efecte și trebuie să luam în calcul un lucru : Graficul arată efectele directe. Pe lângă acestea mai sunt și cele secundare.

incalzirii stratosferice
SURSA: SimonLeewx

Astfel, modelările estimează vârful acestor efecte spre data de 26 Februarie, urmând că circulația atmosferica să revină treptat aproape de ceea ce am avut în aceste prime 2 săptămâni din Februarie abia după data de 1 Martie. Nu trebuie să uitam că vom mai avea probabil cel puțin încă o încălzire stratosferică și pe parcursul primăverii.

Care sunt efectele la sol?

Efectul principal va fi o noua intensificare a blocajelor și implicit apariția unor noi mase de aer polar la nivelul Europei în a doua jumătate a lunii Februarie. Nu stim încă dacă la noi va fi cald sau frig, deoarece nu stim poziția acestor mase de aer și va putem da chiar exemple din aceasta iarna. Dacă aerul rece avansează spre SUA, va ajunge de acolo în Atlantic, iar asta ar declansa un nou episod de ciclogeneza așa cum am avut în primele 3 săptămâni din Decembrie și în multi alti ani. Astfel de episoade calde ar permite pornirea ciclului de vegetatie și ar fi un risc enorm pentru culturile pomicole.

Dacă masa de aer rece va ajunge în zona noastră, atunci efectele încălzirii stratosferice vor aduce o revenire a conditiilor de iarna autentică, cu zăpada și intervale cu ger. Acesta ar fi cazul normal. Încălzirile stratosferice nu aduc valuri de frig istorice, deși există și posibilitatea aparitiilor fenomenelor de tip 2012. Aceasta e însă redusă, acea iarna aducând condiții de-a dreptul extreme în Februarie.

În general, efectele incalzirilor stratosferice înseamnă de obicei haos și riscuri pentru vegetatie. Continuăm să ne aflăm într-un tipar La Nina, care favorizeaza patrunderile de aer rece în zona continentelor, așa că am miza mai mult pe o revenire a zăpezii și frigului decât pe căldura, dar nimic nu-i imposibil. Un risc major vor fi și precipitațiile. Mediterana va fi foarte activa, iar primii cicloni mediteraneeni ar trebui să sosească de Duminică.

Așadar, în perioada următoare trebuie să fim cu ochii modele și să nu ne surprinda dacă incep să arate iarăși estimări de zăpada și poate chiar și de viscol.

Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!

 

🔔

Alerte Personalizate

Alege tipul de articole:
Alege regiunea de interes:

By Alex D.

Absolvent de Geofizică, pasionat de electronică și fizica atmosferei — și mai ales de înțelegerea atmosferei ca un ansamblu. Scrie prognoze și analize meteo-climatice pentru Climatologie.ro.