Sa vorbim putin despre iarna…
Dupa cum stiti, modul in care se va fi iarna in Emisfera Nordica depinde de un fenomen major. Desi acesta nu e singura influenta, de obicei, daca nu cautam detalii si nu cerem precizie mare, estimarea vortexului polar ne poate lamuri. Astfel, in imaginea atasata regasim estimarea unui ansamblu de modele : Ansamblul C3S. Estimarea vortexului a fost realizata cu ajutorul modelarii companiei germane DWD.
Ce ne spune aceasta modelare?
Situatiile cu blocaje persistente, precum aceasta par sa apara atunci cand intensitatea vortexului este foarte redusa fata de estimari. Astfel, felul cum creste si scade intensitatea fata de normal este foarte important.
Ca atare, putem remarca 2 faze de scadere puternica, care coincid cu intervalele pe care le urmarim si noi (subliniate cu albastru inchis). Astfel, tindem sa mizam pe o iarna cu 2 perioade in care activitatea polara ar trebui sa fie una intensa : In Decembrie si in Februarie. De la aceste intervale asteptam sa vedem manifestari in iarna ce urmeaza, raciri si de ce nu chiar viscole 🙂
Intre acestea vor fi prezente si 2 intervale calde, din punctul nostru de vedere, pe parcursul lunii Noiembrie si al lunii Ianuarie 2026.
Din pacate, ne asteptam sa vedem si conditii pentru inghet de primavara si tindem sa plasam acest risc pentru Martie.
Ce mai putem deduce din estimarea intensitatii vortexului?
Ne asteptam sa vedem un vortex tipic platourilor de maxim solar, in care viteza vanturilor acestuia nu ar trebui sa treaca de 30 m/sec. Acesta este un prag important, care defineste activitatea vortexului.
Cele mai intense vartejuri polare au atins chiar si 60, poate si 65 m/sec, aceste valori fiind importante pentru a intelege intensitatea lor. Vortexul de anul acesta pare sa fie unul tulburat de impulsivitatea solara, asa ca ne asteptam ca problemele structurale sa se tina de el.
De observat este si intensitatea perioadelor cu scaderi. Aceste intervale sunt localizate in intervale cu vanturi zonale pozitive. Daca am fi observat graficul intrand SUB valoarea 0, atunci am fi discutat de stricari puternice, in care aerul rece sa ajunga chiar si in Nordul Africii, asa cum am vazut in 2021, insa nu consideram ca este cazul.
Aceste intervale intr-un numar mare fata de ceea ce am vazut in ultimii ani sunt scaderi graduale, iar asta creste sansa ca manifestarile de iarna sa fie in zona noastra si sa aduca ninsori.
Se repeta 2002/2003?
In cazuri precum cel amintit mai sus, sansele de zapada erau reduse, in conditiile in care aerul rece depasea latitudinea Greciei.
La finalul acestui material, va reamintim ca aceasta este o estimare. Daca modelarea va continua sa mearga pe aceasta directie, avem sansa sa vedem o iarna cu o structura similara cu 2002/2003.