Centrul european ECMWF a publicat pe parcursul zilei de ieri o nouă hartă în care surprinde statistica iernii care a trecut.
În această hartă putem observa numărul de zile “umede” sau ploioase față de medie. Acolo unde avem culoarea albastru închis, înseamnă că lunile Ianuarie și o parte din Februarie au adus cel mai mare număr de zile umede din 1979 și până acum. Așa cum putem observa și în descrierea hărții, o zi umedă este o zi în care a căzut măcar 1 mm (1 litru pe mp) de apă/zăpadă
Considerăm această hartă ca fiind foarte interesantă deoarece surprinde esența acestui tipar foarte rar care apare o singură dată în cadrul ciclului solar, atunci când Soarele iese din zona maximului solar. La influența cosmică se adaugă firește și diverse anomalii ale anului și perioadei respective. Aceste date confirmă o declarație a unuia dintre colegii noștri pasionați de statistică care ne spunea că a fost uimit de această perioadă umedă care a început târziu, dar a concurat cu alte intervale similare din 2014/2015 și 2002/2003. Și atunci au fost astfel de perioade cu multe zile “umede”
Ceea ce este interesant este că acest model anormal de circulație a reușit să aducă vaste cantități de apă, funcționând efectiv ceva mai bine pentru Europa decât o face circulația normală, care a avut loc de la debutul ciclului solar (2020) și până acum. Perioada 1 Ianuarie – 20 Februarie 2026 a adus cel mai mare număr de zile cu precipitații din 1979 și până acum nu doar în țara noastră, dar pe zone foarte întinse din Franța, Spania, Turcia, Italia sau țările balcanice. La polul opus s-a situat Peninsula Scandinavă pentru care a fost o perioadă extrem de uscată, dar și foarte rece.
Voi ce părere aveți despre aceste date? Ați avut senzația că în acest interval a cam lipsit Soarele?
Vă mulțumim pentru că ne urmăriți!